Românca Silvia Câmpeanu, rezidentă de mai mulți ani în Marea Britanie, a transformat durerea pierderii tatălui său în primul val de infectare cu coronavirus, în dorința de a contribui la învingerea acestei boli. Timp de 1 an și două luni, tânăra originară din Mehedinți a fost voluntară în cadrul studiului Novavax, unul dintre vaccinurile anti-Covid dezvoltate de cercetătorii britanici.

Ea a dedicat acest voluntariat tatălui său și a povestit pe un grup de Facebook trăirile din această experiență.

”Ieri (n. red. Miercuri, 8 decembrie) a fost ultima mea zi ca voluntar în cadrul studiului Novavax. Am testat un nou vaccin anti-covid, am primit două doze de vaccin și două de placebo, în momente diferite și mi s-a recoltat sânge pentru analize cam o dată la 6 săptămâni. Am încheiat un an și 2 luni de voluntariat dedicat memoriei Tatălui meu, răpus de covid. Un an și-un pic, incredibil, plin de emoții, și vreau să împărtășesc cu voi câteva momente importante pentru mine în cadrul studiului.

Cel mai important lucru pe care vreau sa vi-l povestesc este efectul placebo. Nu am crezut niciodată cât de mare este puterea gândurilor noastre. Cât de mult convingerile noastre ne pot afecta fizic. Cred ca până să nu o pățesc chiar eu, placebo îmi suna ușor superficial”, își începe românca descrierea trăirilor și nu numai.

Potrivit celor scrise de româncă, primele doze de ser le-a primit anul trecut în noiembrie. ”Am fost atât de convinsă că am primit vaccinul, încât la câteva ore după administrare, a început meniul efectelor adverse: febra, vărsături, dureri musculare, leșin, erupții cutanate, palpitații, tuse, dificultăți de respirație. Noaptea am avut frisoane, dimineața am mai tras o tură de leșin în baie. Câteva zile am tușit în continuu. Am fost, evident, testată, consultată, reconsultată de medici. După a doua doză, scenariul s-a repetat. În aplicația în care fiecare voluntar menționa efectele secundare, cred că am scris zilnic și am umplut rubrica de raportări. Soțul meu, voluntar si el, n-a avut nimic în afară de un somn bun în nopțile după administrarea serului,” povestește românca.

În a doua etapă, în afară de o poftă nebună de a bea cafea, tânăra voluntară nu a mai simțit nimic aparte. Nici măcar durere la locul injectării.

”Când a venit momentul de unblinding (n. red. momentul dintr-un studiu clinic când nici participanții, nici membrii echipei de cercetare nu știu cine primește medicamentul experimental și cine este în grupul de control. Studiile sunt efectuate în acest fel pentru ca nici așteptările medicilor, nici ale pacienților să nu influențeze observațiile și rezultatele), m-am simțit ultima fraiera când am aflat că în prima fază am primit ser fiziologic.

Am primit două doze de ser fiziologic și am făcut ca toate visele, și toate durerile și sufocările și leșinurile vieții au fost provocate de mintea mea panicată/emoționată/anxioasă. Am leșinat, am avut febra (38.3), mi-a fost rău, voi înțelegeți?! Da, așa funcționează placebo. Majoritatea efectelor secundare grele au fost raportate de primitorii de placebo,” mai precizează Silvia Câmpeanu pe Facebook.

Românca a fost una din cei circa 50.000 de voluntari implicați în acest studiu, și, susține ea, în afară de unele crize de fiere, raportate de persoane cu calculi biliari existenți, nu au existat alte efecte secundare raportate de cei ce au fost inoculați cu vaccin Novavax.

Prin cele expuse, tânăra pledează pentru vaccinare. ”Am fost martora a ce înseamnă reguli respectate 100%, precizie și minuțiozitate, studiu riguros și atent și muncă asiduă. Între timp, Silvia se pregătește de un nou voluntariat și vrea să pună umărul la învingerea altei boli cumplite, demența de tip Alzheimer.

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat că gigantul farmaceutic Novavax a depus o cerere de autorizare a vaccinului său împotriva COVID -19 în Uniunea Europeană. Acest vaccin, care ar putea deveni al cincilea autorizat în UE, utilizează o tehnologie diferită de cea folosită pentru vaccinurile deja autorizate la scară largă în lume. Este vorba de un aşa-numit vaccin subunitar, pe bază de proteine care declanșează un răspuns imunitar, fără virus. Poate fi păstrat la o temperatură cuprinsă între 2 şi 8°C, ceea ce ar putea facilita distribuirea sa.