Aspirina nu e eficientă în recuperarea post COVID-19 

Un recent studiu publicat de către profesori de la Universitatea Oxford arată că aspirina nu îmbunătăţeşte rata de supravieţuire a pacienţilor spitalizaţi după ce au fost infectaţi cu COVID-19.

Autorii studiului spun că nu au găsit dovezi care să ateste faptul că acest medicament ar reduce rata de mortalitate. Totuşi, ei au descoperit că pacienţii care au primit aspirină au beneficiat de durate de spitalizare puţin mai scurte, opt zile faţă de nouă zile, şi că un procent uşor mai mare dintre aceștia au părăsit spitalul în viaţă după 28 de zile (75% comparativ cu 74%).

La fiecare 1.000 de pacienţi trataţi cu aspirină, cu şase pacienţi mai mult decât cei din grupul de control au experimentat evenimente hemoragice majore şi cu şase pacienţi mai puţin (decât cei din grupul de control) au experimentat evenimente tromboembolice, se arată în concluzii.

Studiul, parte a unei cercetări mai ample numite Recovery, a inclus aproape 15.000 de pacienţi internaţi în spitale cu noul coronavirus şi a analizat efectele aspirinei, care este administrată pe scară largă pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine la pacienţi cu diverse patologii. În total, 7.351 de pacienţi au primit 150 de mg de aspirină în fiecare zi şi au fost comparaţi cu alţi 7.541 de pacienţi care primeau doar tratament clasic, fără aspirină.

"Deşi aspirina a fost asociată cu o creştere uşoară a probabilităţii de a ieşi din spital în viaţă, acest lucru nu pare să fie suficient pentru a justifica administrarea ei pe scară largă la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19", a spus Peter Horby, profesor de boli infecţioase emergente la Facultatea de Medicină a Universităţii Oxford şi unul dintre investigatorii-şef al studiului Recovery

Până acum, au existat informații solide conform cărora cheagurile sangvine ar putea fi responsabile pentru deteriorarea funcţiei pulmonare şi deces în cazul pacienţilor cu forme severe de COVID-19. În acest context, aspirina a fost folosită în numeroase cazuri, acest medicament ieftin fiind oricum utilizată pe scară largă în alte boli pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine.

Un recent studiu publicat de către profesori de la Universitatea Oxford arată că aspirina nu îmbunătăţeşte rata de supravieţuire a pacienţilor spitalizaţi după ce au fost infectaţi cu COVID-19.

Autorii studiului spun că nu au găsit dovezi care să ateste faptul că acest medicament ar reduce rata de mortalitate. Totuşi, ei au descoperit că pacienţii care au primit aspirină au beneficiat de durate de spitalizare puţin mai scurte, opt zile faţă de nouă zile, şi că un procent uşor mai mare dintre aceștia au părăsit spitalul în viaţă după 28 de zile (75% comparativ cu 74%).

La fiecare 1.000 de pacienţi trataţi cu aspirină, cu şase pacienţi mai mult decât cei din grupul de control au experimentat evenimente hemoragice majore şi cu şase pacienţi mai puţin (decât cei din grupul de control) au experimentat evenimente tromboembolice, se arată în concluzii.

Studiul, parte a unei cercetări mai ample numite Recovery, a inclus aproape 15.000 de pacienţi internaţi în spitale cu noul coronavirus şi a analizat efectele aspirinei, care este administrată pe scară largă pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine la pacienţi cu diverse patologii. În total, 7.351 de pacienţi au primit 150 de mg de aspirină în fiecare zi şi au fost comparaţi cu alţi 7.541 de pacienţi care primeau doar tratament clasic, fără aspirină.

"Deşi aspirina a fost asociată cu o creştere uşoară a probabilităţii de a ieşi din spital în viaţă, acest lucru nu pare să fie suficient pentru a justifica administrarea ei pe scară largă la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19", a spus Peter Horby, profesor de boli infecţioase emergente la Facultatea de Medicină a Universităţii Oxford şi unul dintre investigatorii-şef al studiului Recovery

Până acum, au existat informații solide conform cărora cheagurile sangvine ar putea fi responsabile pentru deteriorarea funcţiei pulmonare şi deces în cazul pacienţilor cu forme severe de COVID-19. În acest context, aspirina a fost folosită în numeroase cazuri, acest medicament ieftin fiind oricum utilizată pe scară largă în alte boli pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine.

 (Comentarii: 0)

Articole pe aceeasi tema:

Articole pe aceeasi tema: