Regatul Unit ar trebui sa fie recunoscator pentru imigrantii romani care ocupa posturile vacante din agricultura si sectorul hotelier pe care britanicii le refuza, a afirmat Mariana Campeanu, intr-un interviu pentru The Times. Ea a respins atacurile 'xenofobe' si 'rasiste' impotriva conationalilor sai.
Comentariile ministrului muncii survin la o zi dupa ce Boris Johnson, primarul Londrei, a cerut controale mai stricte pentru imigrantii din Romania si Bulgaria dupa ridicarea restrictiilor pe piata muncii la 1 ianuarie, inclusiv o interdictie de un an pentru noii imigranti care solicits beneficii, noteazs di The Telegraph.
In interviul pentru The Times, realizat inainte de comentariile primarului Londrei, Mariana Campeanu a afirmat ca romanii tineri si educati nu doar ca nu reprezinta o amenintare pentru piata muncii, dar acopera lipsurile in domenii cheie, printre care asistenta sanitara si sociala.
Mariana Campeanu a refuzat sa faca o estimare privind numarul romanilor care s-ar putea muta in Marea Britanie dupa 1 ianuarie, dar a subliniat ca marea majoritate a romanilor care traiesc in prezent in Regatul Unit sunt imigranti economici care nu au plecat in aceasta tara pentru a trai pe seama statului.
Ea a declarat ca sprijina planul premierului britanic David Cameron de a restrictiona beneficiile pentru cetatenii din UE, dar a sugerat ca tocmai sistemul 'generos' de asistenta sociala este motivul pentru care britanicii nu au acceptat miile de locuri de munca slab platite, printre care 22.000 de posturi de culegatori de fructe, care au fost acoperite de romani si bulgari cu vize temporare pe perioada verii.
Nu doar posturile slab platite sunt acoperite, a adaugat Mariana Campeanu: 1.471 de asistente medicale din Romania s-au inregistrat sa lucreze in Marea Britanie in perioada aprilie 2010 - martie 2013.
Comentarii
În versiunea consolidată a tratatului privind UE, este specificat faptul că cetăţean al UE este orice persoană care deţine cetăţenia unui stat membru al Uniunii şi că această calitate nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci se adaugă acesteia. La nivelul statelor membre nu sunt cunoscute, însă, şi drepturile şi obligaţiile care decurg din această calitate. În Tratatul de la Maastricht se specifica şi că un cetăţean european are dreptul la libera circulaţie şi rezidenţă în oricare din statele membre UE, dreptul de a alege şi de a fi reprezentat în Parlamentul European, dreptul la protecţie diplomatică într-un start terţ, în cazul în care statul din care provine acesta nu are o reprezentanţă consulară, drept de petiţie la Parlamentul European şi dreptul de a se adresa Ombudsman-ului. INVENTATOR AL unei noi ştiinţe - SONICITATEA, Gogu Constantinescu este considerat pe drept cuvânt savantul fără de care Aviaţia Britanică nu ar fi putut obţine supremaţia aeriană asupra nemţilor, în Primul Război Mondial. Întâia aplicaţie a sonicităţii pe care a realizat-o românul a fost “mitraliera sonică” - a carei cadenţă de tragere era sincronizată cu rotaţia elicei - montată pe avioanele de luptă. Dar aceasta este doar o mică parte din contribuţia lui Gogu Constantinescu la ştiinţa modernă.
Teoria sonicităţii - transmiterea de energie prin intermediul vibraţiilor – a luat naştere prin stabilirea unei legături între muzică şi fizică, demonstrând că muzica poate fi transpusă în formule matematice. Inventator prolific, cu peste 130 de brevete, munca lui Constantinescu este astăzi, după aproape un secol, redescoperită de cercetătorii care încearcă tratarea cancerului şi a altor boli grave prin intermediul vibraţiilor. Contribuţia românului în ceea ce priveşte motoarele şi automobilele nu se va opri aici. Ulterior, el va construi motorul diesel cu injector sonic, copiat parţial de firma germană Bosch. Acesta dezvolta 600 CP şi avea 6 cilindri. Tânărul avea un spirit neobosit, găsea soluţii la problemele din orice domeniu cu care venea în contact. Cu aceeaşi ocazie a dezvoltat şi utilajele de forare, a abordat problema vehiculelor de transport, a motorizării şi sistemelor de transmisie. Mai târziu, avea să construiască un motor cu injector, preluat ulterior de Bosch, şi primul automobil fără cutie de viteze (1923). Ideile sale vor fi reluate mai târziu de Ion Basgan, care va obţine brevetul pentru “forajul sonic” în 1933 în România şi 1937 în S.U.A. Aplicarea acestei invenţii a adus profituri uriaşe companiilor petroliere americane, iar urmaşii lui Basgan se judecă şi azi cu acestea pentru plata drepturilor legitime…În august 1916 s-au realizat primele teste cu un avion echipat cu ceea ce avea să devină Constantinesco Fire Control Gear sau “C.C. Gear”. Succesul şi superioritatea faţă de sitemul utilizat de aviaţia germană s-a bucurat în sfârşit şi de recunoaşterea oficială, astfel că, până la sfârşitul războiului, peste 50.000 aparate de zbor americane si britanice au fost dotate cu astfel de sisteme.
.
În martie 1920, vice-amiralul de aviaţie John Maitland recunoştea în Times meritul uriaş al românului în recâştigarea supremaţiei aeriene a Aliaţilor.
.
Principiile, terminologia şi formulele necesare pentru construcţia dispozitivelor sonice sunt cuprinse în lucrarea “Teoria Sonicităţii”. Primul volum apare în numai 150 de exemplare clasate ca “secrete”. Chiar şi astăzi, această carte este foarte greu de procurat. Abia în 1922 Comisia Regală pentru premierea invenţiilor a luat în calcul şi plata serviciilor sale, oferindu-i 90.000 Ł (din care se va plăti impozit), bani pe care-i va împărţi cu partenerul său Walter Haddon.
Muncesc si englezii, dar pentru alte salarii
Exact , are dreptate. Daca n-ar fi romancele cine ar mai lucra in hoteluri. Ar fi tare sa vezi englezoaicele muncind din greu!!!!