Pandemia pune presiune uriașă pe românii din UK! Câți din ei au cerut despăgubiri? 

Numărul cetățenilor europeni, rezidenți în Marea Britanie, care au solicitat despăgubiri ca urmare a efectelor pandemiei, s-a dublat. Este vorba de 800.000 de persoane, cea mai mare creștere din 2013 până în prezent, informează Rador, citând The Telegraph.

Din aceștia, 190.000 de români și bulgari din Regat și-au depus actele pentru astfel de ajutoare sociale, adică de trei ori mai mult decât în anii precedenți, când au fost aproximativ 66.000.  Pentru grupul de țări care a aderat mai devreme la UE, ce include Polonia, Ungaria și Republica Cehă, creșterea este de 94% – de la 160.000 la 300.000 de persoane.

Potrivit sursei citate, mulți dintre europenii care se bazează pe banii contribuabililor britanici ar putea părăsi definitiv UK, având în vedere că, cel puțin 100.000 de dintre ei au fost nevoiți să plece sub presiunea pandemiei de coronavirus, arată datele din statisticile naționale.

În plus, la solicitarea publicației britanice, nici Ministerul Muncii și nici Autoritatea Fiscală (HMRC) nu au putut oferi informații cu privire la câte dintre cererile de ajutor au fost depuse din afara țării. Asta pune în dificultate autoritățile britanice, având în vedere că 6,2 milioane de cetățeni ai UE au dreptul la despăgubiri și credite fiscale odată cu acordarea statutului de rezidență în Marea Britanie.

„Ei pot revendica acești bani chiar și atunci când s-au întors în țările lor, ceea ce poate să nu fie foarte corect pe termen lung. Este un lucru pe care trebuie să-l reconsiderăm”, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt.

Totodată, în timpul pandemiei, autoritățile britanice sunt suspectate că au distribuit ajutoare mult prea liberal, astfel că mii de oameni ar fi abuzat de procedurile online facilitate. În acest context, publicația Daily Mail a dezvăluit că aceasta a fost probabil cea mai mare fraudă financiară comisă din istoria țării. Potrivit unei surse din cadrul Ministerului Muncii, 90% dintre furturi sunt conduse de grupuri criminale din Bulgaria, România, Polonia, Albania și Turcia. Ca urmare, autoritățile fiscale fac mii de verificări ale beneficiilor financiare acordate conform planului ‘furlough’, schema de ,,șomaj tehnic’’ de menținere a locurilor de muncă inițiată de guvernul britanic. Asta a însemnat că angajatorii au putut solicita o subvenție în numerar de la stat care să acopere până la 80% din salariile personalului lor - plafonat la 2.500 lire sterline pe lună.

Se pare, însă, că mulți dintre solicitanți au mințit în legătură cu propriile venituri. Din dorința de a nu întârzia alocarea lor, banii au fost dați pe baza declarațiilor făcute, dar verificările ulterioare au scos la iveală că era vorba de firme „în repaus” și chiar de furt de identitate.

Cu toate acestea, mai multe ONG-uri susțin că cererile tot mai mari ale cetățenilor europeni pentru ajutor, care nu se află fizic în Regatul Unit, nu înseamnă neapărat abuz. Mulți dintre ei au lucrat în sectoare precum HORECA, ospitalitate, curățenie și servicii, care au fost închise cel mai mult timp pe perioada pandemiei, și, pentru a economisi costurile de cazare și ședere, s-au văzut nevoiți să plece din Marea Britanie.

Numărul cetățenilor europeni, rezidenți în Marea Britanie, care au solicitat despăgubiri ca urmare a efectelor pandemiei, s-a dublat. Este vorba de 800.000 de persoane, cea mai mare creștere din 2013 până în prezent, informează Rador, citând The Telegraph.

Din aceștia, 190.000 de români și bulgari din Regat și-au depus actele pentru astfel de ajutoare sociale, adică de trei ori mai mult decât în anii precedenți, când au fost aproximativ 66.000.  Pentru grupul de țări care a aderat mai devreme la UE, ce include Polonia, Ungaria și Republica Cehă, creșterea este de 94% – de la 160.000 la 300.000 de persoane.

Potrivit sursei citate, mulți dintre europenii care se bazează pe banii contribuabililor britanici ar putea părăsi definitiv UK, având în vedere că, cel puțin 100.000 de dintre ei au fost nevoiți să plece sub presiunea pandemiei de coronavirus, arată datele din statisticile naționale.

În plus, la solicitarea publicației britanice, nici Ministerul Muncii și nici Autoritatea Fiscală (HMRC) nu au putut oferi informații cu privire la câte dintre cererile de ajutor au fost depuse din afara țării. Asta pune în dificultate autoritățile britanice, având în vedere că 6,2 milioane de cetățeni ai UE au dreptul la despăgubiri și credite fiscale odată cu acordarea statutului de rezidență în Marea Britanie.

„Ei pot revendica acești bani chiar și atunci când s-au întors în țările lor, ceea ce poate să nu fie foarte corect pe termen lung. Este un lucru pe care trebuie să-l reconsiderăm”, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt.

Totodată, în timpul pandemiei, autoritățile britanice sunt suspectate că au distribuit ajutoare mult prea liberal, astfel că mii de oameni ar fi abuzat de procedurile online facilitate. În acest context, publicația Daily Mail a dezvăluit că aceasta a fost probabil cea mai mare fraudă financiară comisă din istoria țării. Potrivit unei surse din cadrul Ministerului Muncii, 90% dintre furturi sunt conduse de grupuri criminale din Bulgaria, România, Polonia, Albania și Turcia. Ca urmare, autoritățile fiscale fac mii de verificări ale beneficiilor financiare acordate conform planului ‘furlough’, schema de ,,șomaj tehnic’’ de menținere a locurilor de muncă inițiată de guvernul britanic. Asta a însemnat că angajatorii au putut solicita o subvenție în numerar de la stat care să acopere până la 80% din salariile personalului lor - plafonat la 2.500 lire sterline pe lună.

Se pare, însă, că mulți dintre solicitanți au mințit în legătură cu propriile venituri. Din dorința de a nu întârzia alocarea lor, banii au fost dați pe baza declarațiilor făcute, dar verificările ulterioare au scos la iveală că era vorba de firme „în repaus” și chiar de furt de identitate.

Cu toate acestea, mai multe ONG-uri susțin că cererile tot mai mari ale cetățenilor europeni pentru ajutor, care nu se află fizic în Regatul Unit, nu înseamnă neapărat abuz. Mulți dintre ei au lucrat în sectoare precum HORECA, ospitalitate, curățenie și servicii, care au fost închise cel mai mult timp pe perioada pandemiei, și, pentru a economisi costurile de cazare și ședere, s-au văzut nevoiți să plece din Marea Britanie.

 (Comentarii: 0)

Articole pe aceeasi tema:

Articole pe aceeasi tema: