Ii auzim peste tot si ii vedem zilnic. Ne-am obisnuit cu ei pentru ca “ei” suntem de fapt “noi”: fitoasa needucata care vrea sa epateaze cu haine scumpe, siliconata care te sfideaza cu banii batranului bogat de langa ea, smecherul care coboara in slapi din masina scumpa in sunete de manele scoase prin geamul deschis.

Nu doctorii, informaticienii sau studentii de elita se vad ca imagine a romanului tipic, ci infractorii si cocalarii care pozeaza in oameni credinciosi cu cruce de aur de 10 kg la gat purtata peste maioul alb. Aceasta e realitatea intr-o societate in care inveti din primii ani de scoala ca singurul pacat e sa fii sarac. Atunci primesti bataie de la colegi si note mici de la profesori pentru ca n-ai haine “de firma” sau telefon modern.

Este adevarat ca epatarea se intalneste in toate societatile si culturile din aceasta lume si este legata de dorinta de manifestare a puterii si de iesirea din anonimat. Este o dorinta puternica de a fi vazut, de a fi admirat, de a sari in ochi si de a fi altfel. Pana la un punct este fireasca.

In tarile din fostul lagar comunist, nevoia de epatare a fost cu atat mai mare: cu totii ne imbracam de la aceiasi doi, trei producatori de haine, toti ne duceam la aceleasi frizerii si ne cumparam alimentele din aceleasi piete. Plus, traiam in aceasi saracie crunta care ne-a salbaticit.

Astazi, optiunile sunt aproape nelimitate si este foarte usor sa vrei sa iesi in evidenta dupa o perioada de restriste. Insa este legitim sa te intrebi de ce dupa aproape un sfert de veac lucrurile se perpetueaza si nu se intrevede nicio schimbare?

In UK, si in Occident in general dupa atatia ani de prosperitate, vedem cu totii ca epatarea nu mai tine de o pereche „tare“ de blugi, o bratara de aur la mana si o masina second hand de firma. Aici lucrurile sunt asezate diferit. Valorile sunt altele, pentru ca aici e nevoie de un cu totul alt nivel pentru a-i ului pe cei din jurul tau. E important sa vorbesti bine, sa ai un comportament rafinat, sa fii educat si interesant.

Chiar si dupa atata timp in care au putut asimila si alte valori, marea majoritate a romanilor, o tin pe-a lor: masina, hainele, bijuteriile, obiectele pe care le ai, astea te fac om.

Este oare de inteles ca romanul sa etaleze anumite lucruri cand a fost privat de ele atata vreme? Este firesc sa fie agresiv dupa ce peste 50 de ani a fost inchis in ghetoul comunist? Este normal sa fie necivilizat, cand vreme de zeci de ani s-a zvarcolit in acest spatiu estic salbatic, unde nu i s-a dat voie sa-si atinga vecinul civilizat din Occident? Probabil ca a fost normal pana acum. Lucrurile trebuie insa sa se schimbe, la fel si valorile.

Greta